Istoricul Alain Besançon, o figură marcantă a antitotalitarismului, a murit la vârsta de 91 de ani, anunță Le figaro

Născut într-o familie pariziană din clasa de mijloc în 1932, fiu și nepot de medic, s-a impus ca unul dintre marii istorici francezi ai comunismului și ai Rusiei înainte de a dedica lucrări importante creștinismului și istoriei artei. Itinerariul său intelectual a fost cel al unui om a cărui viață și operă se hrăneau reciproc, cel al unui mare savant care s-a ținut la distanță de logica instituțională a universității.

Scrierile sale au avut o contribuție considerabilă la înțelegerea ideologiei comuniste și a istoriei Rusiei sovietice. Filozoful Philippe Raynaud explică faptul că acest lucru se datorează și faptului că întrebările sale se bazează tocmai pe o experiență reală: cea a unui fost comunist care a călătorit în Rusia în timpul tezei sale și care s-a confruntat în mod visceral cu această ideologie. Teza sa de doctorat, Les Origines intellectuelles du léninisme (Originile intelectuale ale leninismului), este o investigație magistrală. În ea, el explică în ce măsură ideologia marxist-leninistă se prezintă ca o explicație totală a lumii, cum impulsul revoluționar pe care îl purta a reușit să convingă minți ca a sa și, în cele din urmă, cât de importantă a fost matricea religioasă în înțelegerea acestei gândiri, care încredința regimului sarcina de a veghea la salvarea sufletelor.

Când a început primele sale proiecte de cercetare, atașat la CNRS începând din 1960, Alain Besançon l-a întâlnit pe Raymond Aron. A devenit un ascultător obișnuit al seminarului său, unde i-a cunoscut pe Jean-Claude Casanova și Annie Kriegel. Împreună au contribuit la fondarea revistei Commentaire, „în casa sa de pe strada Bourgogne”, după cum își amintește prietenul său Jean-Claude Casanova. Aceasta avea să devină principala revistă a gândirii liberale, iar Besançon a rămas un membru activ până la sfârșit.

Conform Humanitas, printre operele sale se numără: Le tsarévitch immolé (1967, 1991), Entretiens sur le Grand siècle russe et ses prolongements (în colaborare cu Wladimir Weidlé şi alţii, 1971), Histoire et expérience du moi (1971), Éducation et société en Russie (1974), L’Histoire psychanalytique, une anthologie (1974), Court traité de soviétologie à l’usage des autorités civiles, militaires et religieuses (1976), Les Origines intellectuelles du léninisme (1977, 1986; trad. rom. Humanitas, 1993, 2007), La Confusion des langues (1978; trad. rom. Humanitas, 1992), Présent soviétique et passé russe (1980, 1986), Anatomie d’un spectre (1981; trad. rom. Humanitas, 1992), La Falsification du bien. Soloviev et Orwell (1985), Une génération (1987), Vendredis (1990), L’Image interdite: une histoire intellectuelle de l’iconoclasme (1994; trad. rom. Humanitas, 1996), Trois tentations dans l’Église (1996; trad. rom. Humanitas, 2001), Le Malheur du siècle (1998; trad. rom. Humanitas, 1999, 2007), Émile et les menteurs (2008), Cinq Personnages en quête d’amour. Amour et religion (2001).

dimanche 17 mai 2020

Alain Besançon


Alain Besançon, nascut in 1932, istoric francez discipol al lui Raymond Aron, absolvent al Institutului de Studii politice de la Paris, academician, director de studii la EHESS. A predat in numeroase institutii si universitati din spatiul anglo-saxon: Columbia University (unde a colaborat cu decanul studiilor de sovietologie, Martin Malia), Hoover Institute de la Stanford,  Universitatea Princeton, All Souls College de la Oxford, etc. A fost membru al partidului comunist francez intre 1951 si 1956. Demisia din 1956 a fost legata de dezvaluirea crimelor lui Stalin in raportul secret al lui Hrusciov si de reprimarea sangeroasa a rascoalei anticomuniste maghiare. Simtindu-se “rusinat” si  “foarte manios pentru faptul de a fi inselat”, Alain Besançon ia hotararea  de a “explora  istoria rusiei si a URSS pentru a intelege mai bine ceea ce mi s-a intamplat”. Besançon devine sovietolog dintrun fel de dorinta de a se cai: “Nadajduiesc ca tot timpul pe care l-am petrecut studiind si analizand istoria rusa si comunismul mi se va considera drept penitenta”. Membru in comitetul de redactie al prestigioasei reviste Cahiers du monde russe, editorialist la  Express si Figaro.  Opera lui Besançon cuprinde analize originale ale ideologiei totalitare vazuta din prisma istoriei religiilor (Les origines intellectuelles du leninisme,1977), studii  despre avatarurile istorice ale  iconoclastiei (L’image interdite, 1994), si despre analogia nazism-comunism (Le malheur du siecle:sur le communisme, le nazisme et l’unicité de la Shoah, 1998). In ultima perioada a fost preocupat de problematica religioasa in contextul secularizarii si al extremismelor confesionale. A publicat un volum cu caracter memorialistic (Une génération, 1987) si un roman (Émile  et  les menteurs, 2008) 

GALERIE CARTI
photos.app.goo.gl
25 new photos added to shared album
Opera


1967 - Le Tsarévitch immolé, Plon

1974 - Éducation et société en Russie, Julliard 

1974 - Être russe au xixe siècle, Armand Colin

1976 - Court traité de soviétologie à l'usage des autorités civiles, militaires et religieuses, (préface de Raymond Aron), Hachette

1977 - Les Origines intellectuelles du léninisme, Calmann-Lévy

 1980 - Présent soviétique et passé russe, Livre de poche, Paris

1981- Anatomie d'un spectre: l'économie politique du socialisme réel, Calmann-Lévy, Paris

1985 - La Falsification du bien, Soloviev et Orwell, Julliard

1987 - Une génération, Julliard

1994 - L'Image interdite, une histoire intellectuelle de l'iconoclasme,Fayard

1994 - La Confusion des langues, Calmann-Lévy

1996 - Trois tentations dans l'Église, Calmann-Lévy

1998 - Le Malheur du siècle: sur le communisme, le nazisme et l'unicité de la Shoah, Fayard,166 p.

2008 - Émile et les menteurs, Editions de Fallois

2012 - Sainte Russie, Editions de Fallois

2013 - Le Protestantisme américain. De Calvin à Billy Graham, Editions de Fallois

2015 - Problèmes religieux contemporains, Editions de Fallois
============================================================
HEUREUX COMME DIEU EN FRANCE!                     V.T in biblioteca lui Alain Besançon